Aylin Cadîr: Muzica este o pasiune pe care o iau în serios

Despre ce am putea vorbi împreună cu una dintre cele mai talentate actrițe ale teatrului, înainte de propriul concert? Despre muzică, firește. Dar și despre opțiuni personale, despre viață în general, despre un drum foarte personal, pe care pășește hotărât, asumându-și-l cu șarm și grație, în timp ce ne poartă către o muzică pe care n-avem altă șansă decât să o iubim. 

Ea este Aylin Cadîr și pe 28 septembrie 2018 vă invită pe acoperișul TNB, în Amfiteatru, de unde veți putea admira, împreună, Pe boltă, când apare luna, într-un concert formidabil!

1. Joci în 4 spectacole pe scenele Teatrului Național din București, ai trupa ta și susții concerte, ai deja doi copii. Așadar, în ce moment al vieții te afli, cum l-ai caracteriza? Ce ai făcut ca să ajungi aici, ce procent pui pe seama norocului? Ai vreun regret, ți-a scăpat ceva printre degete?

Aylin Cadîr:  Din punct de vedere personal sunt la un moment foarte bun din viață. Acum nu caut decât să îmi cresc copiii sănătoși și cu o educație aleasă, caut să le creez amintiri frumoase și să avem cât mai multe experiențe împreună.

Din punct de vedere profesional simt că e momentul unor partituri mai cărnoase și că trebuie să țin mai tare frâiele carierei mele.

Nu neg că sunt într-o poziție profesională bună, însă cred că pot mai mult. Până acum mi-am făcut cât am putut mai bine rolurile ce mi s-au oferit sau pe care le-am câștigat în urma audițiilor. Oameni noi m-au văzut și le-a plăcut. Până acum credeam că ăsta este norocul, iar eu sunt o tipă foarte norocoasă. Însă, vorba aia că norocul ți-l faci singur are foarte mult sens. Poate că norocul în viața mea a fost doar acela de a fi pe placul unor oameni care apoi m-au ajutat. Dar, ce-i important e că m-au plăcut văzându-mă jucând, sau urmărindu-mi modul de lucru. Adică, nu ai cum să câștigi lozul cel mare dacă nu joci!

2. Chiar așa, care a fost cel mai mare noroc pe care l-ai avut până acum?

Aylin Cadîr:  Faptul că pot să fac o meserie care îmi aduce atât de multă satisfacție este cel mai mare noroc al vieții mele.

3. Regrete ai?

Aylin Cadîr:  Regrete am și sunt atât pentru lucruri pe care le-am făcut, cât și pentru lucruri pe care le puteam face, dar nu a fost să fie. Însă toată lumea are un drum și ăsta este al meu. Fiecare lucru care mi se întâmplă se așează cumva pe mine și mă face omul care sunt. Nu mă gândesc la ce am greșit, nu ajută la nimic.

4. Între teatru și muzică, între profesie și familie, cum te împarți? Îți ajung cele 24 de ore câte numără fiecare dintre zilele noastre?

Aylin Cadîr:  Mă împart între toate cu mult ajutor din partea familiei. Deși am mereu pe cineva care mă ajută cu băieții, prefer să stau eu cu ei. Așa că tot ce aleg să fac este pus în balanță, și imediat mă întreb: merită să îi las pe copii cu bunica o perioadă ca să fac “x” lucru? Timpul are o altă valoare acum.

Între teatru și muzică întotdeauna teatrul a fost pe primul loc. Dacă intru în repetiții cu un spectacol, fac numai asta. Dacă vreau să pregătesc un concert, fac numai asta. Le fac pe rând.

5. Muzica este pentru tine destindere, hobby sau pasiune?

Aylin Cadîr:  Muzica este o pasiune pe care o iau în serios.

6. Declarai într-un interviu acordat recent că în copilărie te vedeai cântăreață, nu actriță. Privind înapoi, cum te vezi? Erai și actriță atunci când erai mică și te visai pe scenă cântând? Ce crezi că au apreciat la tine cei care te-au îndrumat către actorie? Ce are în plus actorul față de cântăreț? Care sunt avantajele solistului vocal în fața actorului? Te-ai gândit vreodată la asta?

Aylin Cadîr:   Probabil că în dorința mea de a fi pe scenă era și o doză de caracter histrionic, dar nu eram conștientă de el. Dar, profesioniștii care i-am cunoscut mai târziu au recunoscut asta în mine de cum m-au văzut. Cred că primii profesori care m-au văzut zicând un text au remarcat că eu încercam să găsesc adevărul în ce am de spus.

M-am mai gândit la diferențele și avantajele unuia față de celălalt pentru că sunt întrebată deseori. Și cred așa, cred că actorul își pune întrebări peste întrebări până ajunge la cea mai adevărată variantă a partiturii pe care o are de zis. Actorul are o viziune de ansamblu asupra a ce are de zis. Solistul vocal își pune mai puține întrebări și asta poate fi un avantaj de multe ori. În plus pentru solistul vocal nu există al patrulea perete. El are o relație directă cu publicul care devine foarte important și poate deveni un partener.

Dar cred că mai există și actorul solist care e o specie aparte foarte specială care își îmbrățișează rolul de entertainer și o face cu cea mai mare iubire pentru public dar și pentru meseria lui.

7. Vorbește-ne despre trupa ta, cum s-a constituit, cum i-ai ales pe cei alături de care împlinești primul dintre visele tale profesionale? Ce ar trebui să știe publicul despre concertul tău? Poate ne spui ceva despre combinația specială, autentică și foarte personală între jazz și pop din concertul tau. Cu muzica aproape ne-am lămurit, compuneți împreună? Dar textele cine ți le scrie sau cum le alegi?

Aylin Cadîr:  Trupa cu care cânt și pe care am botezat-o “The Lucky Charms” a suferit multe schimbări de-a lungul timpului. Membrii de acum sunt aceiași de câțiva ani. Am avut nevoie de ei și, căutând și întrebând, dintr-unul în altul i-am găsit. Formula Aylin and The Lucky Charms s-a născut în 2012/2013 odată cu lansarea albumului “Cloud”. Albumul se năștea după o lungă perioadă în care cântam în formule restrânse în cluburi de jazz. Am început cântând standarde de jazz și romanțe. La un moment dat însă, am vrut ceva al meu. Pentru albumul ăsta am lucrat cu Cristina și Bazooka de la Moonlight Breakfast. Apoi am lucrat constant cu Helen (Bluenoise) și Viky Red (Otherside). Cu Viky chiar am scris un album întreg pe care urmează să îl lansez în curând.

Textele pieselor sunt scrise ori de cei care scriu muzica, ori de mine. La următorul album am scris o parte din versurile pieselor pe care le-am compus împreună cu Viky.

8. Ce vei cânta în noul Amfiteatru TNB, pe 28 septembrie?

Aylin Cadîr:  Pe 28 voi cânta toate piesele mai cunoscute ale trupei cât și romanțele și standardele mele preferate.

Mi-am calculat să reușim să facem toate aste cam într-o oră și douăzeci de minute.

9. În vara asta ați fost la Festivalul de Teatru și Jazz de la Nisville. Am impresia că ai avut un succes deosebit. Am rupt Nisvillul in două, exclamai pe Instagram, după spectacol. Povestește-ne puțin, cum ai văzut tu această participare. Anul trecut ați fost cu Magic Național la Ohrid Summer Festival. Ce amintiri ai?

 Aylin Cadîr:  Pe instagram mai exagerez… și era comic, cel puțin în mintea mea, pentru că nimeni nu știa la ce mă refer. Pentru că nimeni nu știe unde e Nis. :))

A fost foarte bine în ambele festivaluri. Spectacolul e primit cu căldură și mereu suntem ovaționați la final. Și asta, în special datorită lui Emy Drăgoi care este pur și simplu un geniu al acordeonului.

Am amintiri de la Ohrid care mă vor ține toată viața, pentru că locul în care am cântat era un amfiteatru antic și în spatele nostru erau pereții unei biserici pe care s-a făcut proiecția. Eram gravidă cu Amza, cântam în picioarele goale, iar în primul rând se afla puștiul meu Pavel care, la doar un an și jumătate a stat ca vrăjit și a privit tot concertul din brațele tatălui său.

10. Spectacolul e magic, să recunoaștem, și fiecare dintre voi e parte din vraja asta.

Iar tu, Aylin, cu fiecare rol și cu fiecare ședință foto dezvălui o altă față a personalității tale. Poți fi eleva inocentă, poți fi vampă sau amantă, poți fi candida fermecătoare sau femeia plină de temperament și extrem de hotărâtă. Dar cine și cum nu poți fi tu acolo, pe scenă?!...

Dar atunci când cânți, cine și cum ești, Aylin?

Aylin Cadîr:  Când cânt sunt vulnerabilă și timidă. Sunt femeie și copil. Când cânt sunt eu și miza e mare. Totul stă pe umerii mei.

11. Ce ți-ai dori cel mai mult să ți se întâmple în următoarea perioadă, … pe boltă, când apare luna?

Aylin Cadîr:  Cel mai mult în momentul ăsta îmi doresc să fie vreme bună pe 28 septembrie și să fiu sănătoasă. :)

Interviu realizat de Olivia Chirvasiu

Fotografii : Florin Ghioca,  Adi Mymsg, Alex Gâlmeanu, Augustin Bucur, Ionel Nicolaev

Nu exista comentarii

Replica ta